In vara anului 2024, un raport extins a subliniat necesitatea urgenta ca Grecia sa reformeze sectorul turistic pentru a proteja mediul si a asigura durabilitatea economica pe termen lung. Potrivit documentului, turismul contribuie cu peste un sfert la PIB-ul tarii, iar aproximativ doua milioane de greci depind direct de acest sector pentru veniturile lor.

Printre riscurile evidentiate se numara presiunea crescuta asupra resurselor de apa, cauzata de cererea intensa din partea turistilor, dar si de facilitatile recreative precum piscinele sau parcurile acvatice. Raportul avertizeaza ca, fara interventii sistemice, dezvoltarea actuala risca sa compromita resursele naturale ale Greciei.

Supraturismul si impactul asupra mediului

Explozia numarului de turisti care merg in vacante in Grecia a adus provocari serioase pentru destinatiile cele mai cautate. De exemplu, Santorini, cu o populatie permanenta de aproximativ 15.500 de locuitori, a fost vizitata de peste 5,5 milioane de turisti in 2024 – dublu fata de numarul din 2012. Rezultatul: aglomeratie severa, infrastructura coplesita si chiar nemultumiri din partea vizitatorilor.

Raportul trage un semnal de alarma si in privinta urbanizarii excesive in zonele de coasta si a defrisarilor, care sporesc riscul de inundatii. Protejarea resurselor de apa este considerata prioritara, in contextul in care cererea pentru apa potabila si facilitati turistice este descrisa ca fiind „enorma”.

2024: un an de recorduri pentru turismul grecesc

Grecia a primit anul trecut 40,7 milioane de vizitatori straini – o crestere de 12,8% fata de 2023. Veniturile din turism au atins 21,7 miliarde de euro, in crestere fata de 20,6 miliarde in anul precedent. Turistii din Uniunea Europeana au fost principalii contributori, cu incasari totale de 11,9 miliarde de euro – adica peste jumatate din totalul veniturilor.

Germania s-a mentinut ca principala piata de provenienta, cu 3,7 miliarde de euro. In schimb, SUA au inregistrat cea mai mare crestere procentuala: 1,6 miliarde de euro, in urcare cu 15,3% fata de 2023. Incasarile din Regatul Unit si Franta au scazut cu 4,1%, respectiv 11,6%, iar din Rusia, cu peste 50%.

Concentrarea vizitelor in cinci regiuni

Cele mai vizitate regiuni in 2024 au fost:

Attica (7,88 milioane de turisti)

Marea Egee de Sud (6,96 milioane)

Macedonia Centrala (6,56 milioane)

Creta (5,52 milioane)

Insulele Ioniene (3,38 milioane)

Aceste zone au insumat 83,9% din totalul vizitelor si 90,5% din veniturile din turism, accentuand dezechilibrele teritoriale.

Implicatii globale si costuri indirecte

Calatorii se confrunta deja cu efectele acestei popularitati:

Costuri crescute, prin introducerea unor taxe suplimentare pentru pasagerii de croaziera si a unei „taxe pentru rezilienta climatica” impusa oaspetilor hotelieri;

Supraaglomerare, cu limite de acces implementate in locuri precum Acropola sau Santorini;

Presiuni ecologice, care pot afecta experienta turistica si calitatea serviciilor oferite.

O industrie intre crestere si criza

Boom-ul turistic aduce beneficii economice semnificative, dar ridica intrebari serioase privind sustenabilitatea:

Este nevoie de reforme pentru reducerea impactului asupra mediului;

Investitiile in infrastructura sunt esentiale pentru a face fata fluxului turistic fara a compromite patrimoniul natural;

Durabilitatea trebuie integrata in toate etapele planificarii si dezvoltarii turistice.

Concluzie: un prag critic pentru viitorul turismului elen

Anul 2024 a fost un reper istoric pentru Grecia – atat din punct de vedere economic, cat si din perspectiva presiunilor asupra ecosistemului. Succesul turistic, desi spectaculos, aduce cu sine responsabilitatea de a regandi strategiile nationale. Fara o viziune integrata, care sa echilibreze dezvoltarea economica cu conservarea resurselor, reputatia Greciei ca destinatie de top ar putea fi amenintata pe termen lung.

Pentru a ramane relevanta si viabila ca destinatie globala, Grecia trebuie sa opteze pentru un model turistic sustenabil, care valorifica natura, respecta comunitatile locale si protejeaza patrimoniul cultural.

Sursa foto: Pixabay