Visați la o vacanță în Sicilia, cea mai mare insulă din Mediterana, în care vă puteți bucura de soare, portocale, îngheață și de comori artistice neprețuite? Iată ce ar trebui să știți despre această destinație:

O istorie modelată de cuceriri succesive

Numele Siciliei vine de la străvechile triburi Siculo și Sicano, pe care grecii le-au găsit aici atunci când au ajuns pe insulă (în jurul anului 734 î.Hr.). Poziția strategică a Siciliei (la intersecția dintre Africa și Europa) a atras numeroși colonişti de-a lungul vremii, printre care fenicienii, cartaginezii, romanii, vandalii, bizantinii, arabii, normanzii, spaniolii și, mai târziu, bourbonii.

Rezultatul acestor cuceriri succesive a fost o bogată moștenire culturală, în toate aspectele vieții, de la artă și arhitectură la gastronomie și dialect. Astfel, grecilor li se datorează teatrele de la Siracusa și Taormina, precum și templele maiestuoase de la Agrigento și Segesta. Romanii sunt autorii mozaicurilor splendide care decorează Villa Romana del Casale din localitatea Piazza Armerina, în timp ce influența arabă se simte în arhitectura cu elemente maure și în bucătăria eclectică – se știe faptul că sicilienii acordă o mare importanță mâncării, aceasta fiind una din marile plăceri ale existenței lor.

Palermo – un oraș al contrastelor

În vremea normanzilor au fost înălțate catedralele superbe în stil romanic de la Cefalù și Monreale, iar spaniolii au adus cu ei stilul baroc în care au fost construite mai multe biserici și palate. Mixul halucinant de influențe arhitecturale și culturale este evident la Palermo, un oraș aglomerat, pestriț și cam decăzut, care întărește afirmația scriitorului D. H. Lawrence potrivit căruia „Sicilia este capătul final al Europei, dincolo de care începe Africa”. În Palermo, monumentele care datează din vremurile de glorie ale orașului coexistă cu locuințele sărăcăcioase, creând un contrast izbitor între trecut și prezent. Nu trebuie să ratați vizita la Palazzo dei Normanni – odinioară una din cele mai vestite curți regale europene, cu superba Capela Palatina din vremea regelui normand Roger al II-lea. Mozaicurile ce decorează interiorul capelei sunt considerate, pe lângă cele de la Ravenna și Istanbul, unele din cele mai frumoase mozaicuri de pe continent. Catedrala (începută în 1184) poartă amprenta aceluiași stil romanic, în timp ce biserica San Giovanni degli Eremiti – cu cele cinci cupole arcuite – evocă stilul maur. Dar cu siguranță cea mai copleșitoare experiență la Palermo este vizita la Catacombele Capucinilor (dacă nu sunteți slabi de inger). Aici veți vedea mii de schelete apartinând unor prelați, aristocrați, oameni de rând și chiar copii, îmbrăcați în hainele pe care le purtau când au murit și înhumați după o metodă veche a călugărilor capucini (corpurile neînsuflețite erau uscate sau mumificate natural, apoi expuse). Efectul este răvășitor, iar amintirea (deși macabră) vă va însoți mereu.

Taormina și vulcanul Etna

Cea mai vizitată stațiune din Sicilia este Taormina, renumită pentru Teatrul Grec, situat deasupra mării, cu vedere către vulcanul Etna. În cartea sa „Călătorie în Italia”, apărută în 1789, scriitorul german Johann Goethe spunea că poziția de vis a teatrului este „cea mai desăvârșită operă de artă a omului și a naturii”. În Taormina vă puteți plimba pe străduțele în pantă, puteți savura un cappuccino delicios la una din cafenelele din Piazza IX Aprile sau puteți face cumpărături în boutique-urile elegante de pe Corso Umberto I.

Cel mai înalt vulcan activ din Europa, Etna, reprezenta pentru arabi „Muntele munților”, iar pentru greci era „Aitna”. Particularitatea acestui vulcan este tendința de a crăpa (în loc de a exploda), ceea ce a determinat apariția a sute de fisuri pe pantele sale. Una dintre cele mai puternice erupții a avut loc în anul 1669 și a durat aproximativ patru luni. Puteți vizita Etna într-un tur ghidat cu preluare din Catania sau Taormina sau puteți închiria o mașină până la Rifugio Sapienza, de unde puteți lua telefericul până în dreptul pantelor superioare, pe care le puteți explora pe jos (cu condiția să aveți încălțăminte rezistentă).

Siracusa – orașul lui Arhimede

Siracusa este locul de naștere a lui Arhimede. Matematicianul a contribuit la apărarea orașului în fața atacului romanilor din 214 î.Hr., când a încercat să direcționeze razele soarelui printr-un sistem ingenios de lentile și oglinzi, astfel încât să dea foc flotei dușmane. Ironia sorții a făcut ca Arhimede să fie atât de concentrat asupra calculelor sale atunci când romanii au intrat în oraș, încât să nu mai audă nimic și astfel să fie ucis de un infanterist roman.

Ortigia – insulița barocă a Siracusei

Ortigia a fost centrul vechii Siracuse timp de peste 2700 de ani. Ortigia este de fapt o insuliță legată de insula principală printr-un dig rutier. După devastatorul cutremur din 1693, Ortigia a fost reconstruită în stil baroc. Din Ponte Nuovo ajungeți ușor în Piazza Pancali, unde puteți vedea cel mai vechi templu doric al Siciliei, închinat zeului Apollo. Fațada barocă a Domului ascunde Templul Atenei. Nu ocoliți nici Fonte Aretusa, prețiosul izvor cu apă dulce al Ortigiei.

În Parcul Arheologic din Siracusa veți putea admira Teatrul Grec (din secolul al V-lea î.Hr., unul dintre cele mai mari teatre din Grecia Antică), dar și grota denumită Orecchio di Dionisio, poreclită astfel de pictorul Caravaggio în 1608, deoarece acustica remarcabilă a peșterii a permis vechilor conducători ai orașului să-i audă vorbind pe prizonieri și conspiratori.

Valea Templelor de la Agrigento

Valea Templelor de la Agrigento reprezenta în antichitate una din cele mai importante colonii grecești din Sicilia, fondată de coloniști veniți din Insula Rodos. Astăzi puteți vedea aici ruinele a mai multor temple, printre care Templul Concordiei, Templul Iunonei, al lui Hercule și al lui Zeus.

Mafia – o umbră a istoriei siciliene

Dacă asociați Sicilia cu mafia, trebuie să știți că acest cuvânt are origini disputate, o teorie plauzibilă susținând originea în arabescul mahyas sau mu’afah, cu sensuri legate de protecție, dibăcie, frumusețe, abilitate și siguranță. Începuturile acestei organizații nu sunt pe deplin cunoscute, dar unele teorii consideră că mafia a apărut în secolul al XIX-lea, când au fost create o serie de societăți secrete care ofereau „protecție” în absența unei autorități centrale eficiente. Alții consideră că primii mafioți au fost foștii brigands desemnați de către bourboni pentru a face ordine în regiunile din interiorul Siciliei și care treptat au început să primească mită pentru a trece cu vederea fărădelegile comise de vechii lor colegi în ale tâlhăriilor. În sfârșit, sunt unii care susțin că samsarii care colectau dările de la țărani (gabelotti) au devenit în timp suficient de avuți pentru a-i intimida și a exercita presiune asupra lor. Indiferent de teorie, cauza apariției sistemului mafiot este decalajul puternic dintre sicilieni și autorități. Acolo unde justiția sau puterea nu este privită cu încredere și nu se dovedește eficientă, apar așa-zișii „amici” sau „oameni de onoare” care joacă rolul de protectori sau arbitri locali. Dacă v-a plăcut romanul „Nașul”, puteți merge să vedeți sătucul Corleone, din provincia Palermo, un loc parcă neatins de trecerea timpului, unde veți găsi numeroase biserici și chiar un muzeu anti-mafia!

Experiențe inedite & gastronomie locală

• Site-ul arheologic Selinunte. Deoarece arheologii nu au putut identifica cu precizie zeitățile cărora le-au fost dedicate templele, acestea din urmă sunt denumite cu literele alfabetului, A, B, C. Dacă este posibil, vă recomandăm să vizitați templele la apus, pentru a vă bucura de o priveliște spectaculoasă.

• Plajă la Scala dei Turchi, pentru a admira combinația de apă turcoaz și stâncile de calcar în nuanțe roz și portocalii.

• Faimosul cannolo siciliano, un rulou umplut cu ricotta, cremă de vanilie, fructe confiate, bucățele de ciocolată și acoperit cu fistic.

• Vizită la Insulele Eoliene, un arhipelag aflat în largul coastei nord-estice a Siciliei. Numele celor șapte insule face referire la Eol, zeul vânturilor în mitologia greacă. Dacă luăm feribotul, putem poposi prima dată la Vulcano, unde vom găsi băi galbene cu sulf și cratere vulcanice. Lipari este cea mai mare și mai populară insulă, iar Salina cea mai înaltă și mai veche, având în vârf doi vulcani simetrici. Panarea, refugiu al turiștilor bogați, ne va încânta cu căsuțele albe și ambarcațiunile luxoase, în timp ce Stromboli, cea mai tânără din cele 7 surori, este la fel de activă precum Etna. Uneori aici au loc și câte patru erupții spectaculoase pe oră, fapt ce atrage numeroși vizitatori. Aceștia se cazează de regulă în zona Stromboli Paese, unde se află și cea mai căutată plajă cu nisip negru, și merg apoi pe jos, însoțiți de ghid, până la craterul aflat la o înălțime de 924 m. Drumul până în vârf durează cam șapte ore dus-întors, însă, dacă sunteți comozi, puteți admira spectacolul și de la distanță, stând într-o barcă.

Vacanță plăcută în Sicilia!