O vacanță în Spania are toate ingredientele pentru a fi întotdeauna memorabilă. Plaje întinse, soare arzător, nopți vesele de fiesta, tapas y vino – tot ce îi trebuie călătorului pentru a fi fericit.

Iată așadar câteva lucruri interesante despre această destinație:

Spania – de la sierra la podgorii

Peisajul Spaniei se distinge printr-o varietate impresionantă, care trece de la lanțurile muntoase (sierras) la podiș (meseta) și chiar deșert calcaros, în estul Andaluziei. De altfel, Spania se află pe locul doi european din punct de vedere al altitudinii medii, după Elveția. Lanțurile muntoase adesea spectaculoase au contribuit de-a lungul istoriei la păstrarea unor tradiții străvechi, întrucât comunitățile ce trăiau în satele de pe culmi erau odinioară izolate, având un contact minim cu așezările urbane. Teritoriul spaniol este brăzdat de doar cinci cursuri de apă – Ebro (de unde vine și denumirea de iberic), Guadalquivir, Guadiana, Tagus și Duero, iar afluenții acestora seacă de cele mai multe ori vara; totuși, Spania se mândrește cu una din cele mai fertile regiuni, lucru ușor de observat în culturile de orez și terenurile irigate din Valencia, în livezile din Cantabria, dar și în oazele de verdeață de pe Costa del Sol.

Bucătăria spaniolă și-a căpătat faima internațională grație unor nume ca Ferran Adrià – maestrul bucătar catalan, ori Juan Mari Arzak din San Sebastián. Chiar dacă bugetul nu vă permite să mergeți la un restaurant faimos în timpul vacanței dvs. în Spania, nimeni nu vă împiedică să vă bucurați de o paella, o caracatiță în sos (pulpo a la Gallega), o porție de porc fript suculent (cochinillo) sau o coadă de bou (rabo de toro). Vinurile reprezintă un capitol important în ceea ce privește gastronomia spaniolă; de la cava efervescentă la vinurile dulci de Rioja, vigoarea vinului Ribera del Duero ori vinurile ușoare cu aromă de strugure din Galicia, oferta este bogată și apetisantă. Tradiția viticolă datează din epoca fenicienilor, în regiunea Cádiz, și a romanilor care își aprovizionau de aici trupele, vinurile din Tarragona și Sevilla disputându-și titlul de cel mai bun vin din întreg imperiul. După secolele de dominație arabă, producția a fost stimulată de călugării și pelerinii care mergeau pe Calea Sfântului Iacob, dar cel mai important rol în dezvoltarea producției de vin l-a jucat stabilirea în Rioja a mai multor producători din Bordeaux, ruinați de pe urma distrugerii podgoriilor de phylloxera și oidium, în secolul al XIX-lea.

Semana Santa – suferință și spectacol în Andaluzia

Cea mai importantă sărbătoare în Spania nu este Crăciunul, cum ați putea crede, ci Săptămâna Sfântă (Semana Santa), care durează din Duminica Floriilor până în Duminica Paștelui. Dacă veți avea ocazia să vă aflați în Andaluzia în această perioadă, veți asista la procesiuni nocturne impresionante, cu penitenți care îndură diverse cazne, deși un decret regal din 1777 a interzis actele de autoflagelare. Congregațiile parohiale își petrec tot anul anterior pregătind costumele și figurile plutitoare de paradă – sculpturi în mărime naturală reprezentându-i pe Hristos torturat și pe Fecioara îndurerată, înconjurate de flori, frunze de palmier și lumânări. Nelipsite sunt și formațiile muzicale, alcătuite de regulă din instrumente de suflat și percuție, dominate de ritmul tobelor și uneori întrerupte de notele agonizate ale unei saeta (cântec din flamenco).

Camino de Santiago – Drumul Sfântului Iacob

Sentimentul religios capătă valențe maxime pe Camino, Drumul Sfântului Iacob, pe care pelerini din întreaga lume îl parcurg cu pioșenie de secole. Se presupune că moaștele sfântului (Santiago), care a predicat mult timp în Spania romană înainte de a fi executat în Iudeea, sunt păstrate în catedrala imensă construită la Santiago de Compostela, în Galicia. Simbolul pelerinilor este cochilia de scoică, legată de o legendă veche care spune că, în momentul în care apostolul venea pe mare, într-o barcă, un călăreț a sărit în apă de pe coasta galiciană, ieșind apoi în mod miraculos la suprafață, acoperit de cochilii de scoică.

San Fermín – adrenalină pură în Pamplona

Unul din cele mai faimoase festivaluri spaniole este Sanfermines din Pamplona, celebru grație lui Hemingway, care a descris cursa de tauri (encierro) în romanul său, Fiesta. Organizată inițial în cinstea sfântului patron al orașului, cursa a devenit în timp un test de curaj pentru cei care îndrăznesc să participe. Ea începe la ora 8 dimineața, când taurii sunt lăsați să alerge de-a lungul unui traseu îngrădit prin oraș până la locul coridei. Astfel că sute de oameni, localnici sau turiști, se iau la întrecere cu animalele pe străzi. Dacă nu ești adeptul senzațiilor tari, te poți retrage în liniștea cafenelei Iruña, care adăpostește un candelabru splendid din secolul al XIX-lea.

Flamenco – sufletul Andaluziei

O vacanță în Spania este de neconceput fără o seară de flamenco. Rădăcinile acestui gen provin din veacul al XV-lea, când muzica țiganilor veniți din nordul Indiei s-a împletit cu cea a maurilor și evreilor stabiliți în Andaluzia. Cuvântul flamenco pare să vină dintr-o expresie arabă însemnând „țăran nomad”, deși originea exactă a termenului rămâne disputată printre lingviști. De atunci, genul a evoluat în mai multe ramuri: solea în cartierul Triana din Sevilla, bulería în Jerez de la Frontera și cantes festeros (cântece de petrecere) în Cádiz. De altfel, în aceste trei orașe au fost înființate primele școli de flamenco din Spania. Un grup flamenco este compus de regulă dintr-un chitarist, un acompanion (care bate din palme), precum și din dansatori, ale căror mișcări bruște și hipnotice îți taie răsuflarea. Publicul participă și el intens la spectacol, prin strigăte de apreciere pentru spectacolul total de pe scenă. Nu este recomandat să mergeți la reprezentațiile din stațiunile de pe litoral, care sunt cel mai adesea mediocre, ci în așa-numitele tablaos din Sevilla sau Granada, unde merg și localnicii.

Țara Bascilor – misterul unui popor și al unei limbi

De cele mai multe ori, o excursie în Spania înseamnă o vizită la Barcelona sau Madrid, poate și un minisejur la plajă pe una din coastele însorite. Noi vă propunem însă explorarea și altor regiuni, ca de exemplu, Țara Bascilor, un tărâm fascinant. Limba bască este mai veche decât limbile indo-europene din regiune, iar originea sa rămâne un mister lingvistic – este considerată de majoritatea specialiștilor o limbă izolată, fără rudenie dovedită, deși unii cercetători au propus, fără a demonstra concludent, legături cu limbile caucaziene sau cu berbera. Bascii s-au convertit târziu la creștinism, abia în secolele IX-X, și au adoptat stilul de viață urban în secolul al XIV-lea. Lupta lor cu autoritățile centrale spaniole datează de pe vremea așa-numitelor fueros, coduri de lege respectate de monarhii catolici și de habsburgi, dar la care s-a renunțat în secolul al XIX-lea, pentru a crea un sistem mai centralizat. În prezent, Euskadi a devenit o regiune înfloritoare economic (comparabilă cu Catalonia) și puternic industrializată. Orașe precum San Sebastián sau Bilbao vă vor cuceri cu arhitectura îndrăzneață și cu gastronomia inovatoare. Nu ezitați așadar să vizitați această regiune cu o identitate proprie foarte bine conturată și să luați contact cu spiritul cutezător și aventuros al locuitorilor săi, din rândul cărora au provenit exploratori maritimi precum Sebastián Elcano sau Lope de Aguirre ori gânditori și filosofi ca Ignacio de Loyola sau Francisc Xavier.

Experiențe de neratat

1. O plimbare prin Plaza Mayor din Madrid, o piață maiestuoasă ce datează din secolul al XVII-lea, când Spania era condusă de dinastia de Habsburg. Casa de la Panadería (Breasla Brutarilor) pare o căsuță de turtă dulce, în timp ce Casa de la Carnicería (Breasla Măcelarilor) găzduiește centrul de informare turistică.
2. Vizita la Muzeul Prado, care deține una din cele mai valoroase colecții de pictură clasică din lume. Este bine să vă rezervați minim 3 ore pentru această vizită, pe parcursul căreia veți putea admira capodopere semnate de Velázquez, Goya, Ribera și Zurbarán, dar și de maeștri italieni precum Tițian și Rafael.
3. Plimbare cu telecabina din zona La Barceloneta până pe colina Montjuïc, o zonă care nu trebuie ratată pentru atracțiile culturale printre care Fundació Joan Miró și Museu Nacional d’Art de Catalunya. La baza treptelor care duc către muzeu se găsește Fântâna Magică, faimoasă pentru spectacolul de sunet și lumină.
4. Vizita la Complexul Alhambra din Granada, compus din patru secțiuni: fortăreața militară Alcazaba, superbul Palat Nazrid (exemplu strălucit de arhitectură maură), palatul de vară Generalife și palatul renascentist al lui Carol al V-lea. Între ele vă puteți plimba printr-o grădină minunată, ca un labirint.
5. Cina perfectă: tapas acompaniate de un pahar de vin, bere sau sherry.

Vacanță plăcută în Spania!