Noaptea dintre ani se sărbătorește aproape peste tot în lume, dar diferit de la o tara la alta. În Spania se mănâncă 12 boabe de strugure la cele 12 bătăi ale ceasului, în Germania toti se uita la TV la aceeași scenetă britanică din 1963, iar în Japonia clopotele templelor bat de 108 ori. Mai mult, în jumătate din Asia adevăratul An Nou nici nu cade pe 1 ianuarie.
Iată ce se întâmplă, la miezul nopții, în destinațiile unde puteți petrece Revelionul.
Noua Zeelandă și Australia – unde se intră primii în anul nou
Noua Zeelandă e printre primele țări care trec în noul an, fiind cu 10 până la 13 ore înaintea Europei. La Auckland, focurile de artificii pornesc din Sky Tower, turnul de 328 m care domină orașul, iar când acolo toata lumea isi ureaza „la mulți ani”, în România abia e ora 14.
La Sydney, spectacolul din golf e considerat cel mai spectaculos din lume. De fapt sunt două reprezentatii: unul la ora 21, gândit pentru familii cu copii, și cel de la miezul nopții, cu artificii lansate simultan de pe Harbour Bridge, de pe clădirea Operei și de pe barje ancorate în golf. Peste un milion de oameni urmăresc totul de pe malurile portului, iar locurile bune se ocupă de dimineață.
Vezi ofertele noastre pentru Revelion
Spania, Portugalia și Italia – ritualurile de la miezul nopții
În Spania, la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului trebuie înghițită o boabă de strugure, câte una pe secundă. Obiceiul, numit las doce uvas de la suerte, e mai recent decât pare: s-a răspândit la începutul secolului XX, iar una dintre explicațiile cele mai vehiculate spune că a fost promovat de cultivatorii de struguri din Alicante, care rămăseseră cu un surplus de recoltă. În Piața Puerta del Sol din Madrid se adună zeci de mii de oameni care fac acest lucru simultan, totul fiind transmis în direct la televizor.
Portugalia are un obicei asemanator, dar cu 12 stafide, fiecare însoțită de o dorință. Iar în Italia, felul obligatoriu la masa de Revelion e lintea, gătită cu cârnat: boabele mărunte și rotunde seamănă cu monedele, de aceea se crede ca ar aduce bani în anul următor. În toate cele trei tari latine se poartă lenjerie roșie, cumpărată special pentru noroc în dragoste.
Grecia – pâinea cu moneda și rodia spartă în prag
În Grecia, cadourile nu se primesc de Crăciun, ci pe 1 ianuarie, ziua Sfântului Vasile, care e și personajul care le aduce. Tot atunci se taie vasilopita, o pâine dulce în care a fost ascunsă o monedă: cine o găsește în felia lui are noroc tot anul. Tăierea se face după un tipic strict, cu felii rezervate mai întâi pentru casă, pentru sfinți și pentru cei absenți, abia apoi pentru cei de la masă.
Al doilea obicei se petrece în pragul locuintei. Capul familiei sparge o rodie de tocul ușii, cu putere, astfel încât semințele să se împrăștie în casă — cu cât mai multe, cu atât mai mult noroc. Apoi se paseste inauntru cu piciorul drept înainte.
Austria, Germania și Elveția – clopotul, valsul și o scenetă englezească
La Viena, momentul miezului nopții e marcat de Pummerin, clopotul cel mai mare al catedralei Sfântul Ștefan, al carui sunet e transmis în direct la radio și televiziune. Imediat după el se aude „Dunărea albastră”, iar în acel moment se dansează vals simultan în toată țara, în piețe, în saloane și în sufragerii. Pe mese apar purceluși de marțipan și hornari de ciocolată, cele două simboluri austriece ale norocului.
Germania are o tradiție greu de explicat pentru un străin: în fiecare 31 decembrie, milioane de germani se uită la Dinner for One, o scenetă britanică de 18 minute, filmată în 1963, în care un majordom bea în locul invitaților imaginari ai unei doamne în vârstă. E una dintre cele mai difuzate producții de televiziune din istorie — și e aproape necunoscută în Marea Britanie. Un alt obicei, turnarea plumbului topit în apă rece pentru a ghici viitorul din forma obținută, a fost interzis în 2018, din motive de toxicitate, și metalul a fost înlocuit cu ceară.
În Elveția, cantonul Appenzell are propria versiune a sărbătorii: Silvesterchlausen, în care grupuri de mascați cu clopote uriașe legate la mijloc și coifuri decorate manual merg din curte în curte, cântând fără instrumente. Revelionul se ține aici de două ori, pe 31 decembrie și pe 13 ianuarie, pentru că localnicii au refuzat să treacă la calendarul gregorian în secolul al XVIII-lea.
Vezi ofertele noastre pentru Revelion
Suedia și Finlanda – poemul și potcoava topită
La Stockholm, la muzeul în aer liber Skansen, se recită în fiecare 31 decembrie același text: „Ring Out, Wild Bells”, poemul lui Tennyson, în traducere suedeză. Obiceiul datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și e transmis în direct la televiziune, într-o țară care de altfel nu e deloc sentimentală.
În Finlanda, viitorul se citește într-o potcoavă. Se topește o bucată de cositor, se toarnă în apă rece, iar din forma încâlcită care se obține se ghicește ce aduce anul: o formă de corabie înseamnă călătorii, una de bani înseamnă bogăție, iar dacă se sparge în bucăți e semn rău. Seturile se vând în orice supermarket, în luna decembrie.
Asia – acolo unde Anul Nou adevărat e pe altă dată
În Japonia, la miezul nopții, clopotele templelor budiste bat de 108 ori — câte una pentru fiecare dintre cele 108 dorințe lumești care, potrivit tradiției, îl împovărează pe om. Ritualul se numește joya no kane și se poate auzi în toată țara. Înainte de el se mănâncă toshikoshi soba, tăiței de hrișcă „de trecere a anului”, lungi și subțiri, care simbolizează o viață lungă și tăierea legăturii cu necazurile anului încheiat.
În Coreea de Sud, mulțimi întregi merg pe coastă ca să vadă primul răsărit al anului, iar la masă se servește tteokguk, o supă cu felii de orez presat: se spune că nu ești cu adevărat mai mare cu un an până nu ai mâncat-o.
În Vietnam și China, 1 ianuarie e o sărbătoare de import, marcată mai ales în orașele mari. Anul Nou adevărat, Tết și respectiv Anul Nou chinezesc, cade după calendarul lunar, între finalul lui ianuarie și jumătatea lui februarie, și durează câteva zile. Iar Thailanda marcheaza de trei ori Anul Nou: cel internațional pe 1 ianuarie, cel chinezesc în februarie și Songkran, cel tradițional thailandez, în aprilie.
La cald – Emiratele și Africa de Sud
La Dubai, Revelionul e o chestiune de recorduri. Artificiile lansate de pe Burj Khalifa, cea mai înaltă clădire din lume, sunt însoțite de un spectacol de lumini pe toată fațada turnului, care a stabilit in repetate randuri recorduri mondiale. Show-ul se vede de la kilometri distanță, iar terasele cu vedere se rezervă cu luni înainte.
La Cape Town, sărbătoarea se prelungește cu o zi. Pe 2 ianuarie are loc Tweede Nuwe Jaar, „al doilea Anul Nou”, cu o parada de muzicanți costumați care defilează pe străzi. Originea e tristă: odinioara 2 ianuarie era singura zi liberă care le era acordată sclavilor, iar sărbătoarea a rămas, transformându-se într-o manifestare de identitate a comunității.
