Indiferent dacă alegeți să călătoriți în cuplu, alături de copii sau într-un grup de prieteni, o excursie la Viena este mereu o idee inspirată. Și aceasta deoarece capitala Austriei oferă atracții pe gustul tuturor: cei mici se pot distra de minune în Prater sau în compania animalelor de la Grădina Zoologică de la Schönbrunn, romanticii se pot plimba pe străzile elegante din centrul orașului, pentru a se delecta apoi cu un desert rafinat la Cafeneaua Demel, în timp ce grupurile pot petrece o seară de pomină în Grinzing, cu mâncare gustoasă și vin bun.

Iată câteva lucruri mai puțin cunoscute despre Viena pe care vă invităm să le descoperiți:

Palatul imperial Hofburg – inima fostului imperiu

Vechiul Palat Imperial Hofburg are 18 aripi, 54 de rânduri de trepte și aproximativ 2600 de camere. Cea mai veche secțiune care a rezistat trecerii timpului este Schweizertrakt și cuprinde Capela Imperială și Poarta Elvețiană (1552-1553), în timp ce Neue Burg este secțiunea cea mai nouă și cea mai spectaculoasă. Dacă odinioară Hofburg a fost reședința oficială a suveranilor Sfântului Imperiu Roman din dinastia de Habsburg, în prezent complexul găzduiește birourile președintelui țării, câteva muzee, un centru pentru convenții internaționale, alte câteva sedii oficiale și particulare și celebra Școală Spaniolă de Echitație.

Școala spaniolă de echitație – tradiția cailor lipițani

Construcția sălii de spectacole a Școlii de Iarnă de Echitație (Winterreitschule) a avut loc între anii 1729 și 1735, aici desfășurându-se și astăzi reprezentațiile cu renumiții cai lipițani. Eleganții armăsari albi sunt crescuți la ferma de la Piber, însă nu au această culoare din naștere, ci o capătă când mai cresc, de la vârsta de patru până la zece ani. Tot spre vârsta de patru ani caii sunt transferați de la fermă la Școala Spaniolă de Echitație pentru a fi antrenați timp de opt ani sau chiar mai mult, până sunt suficient de bine pregătiți pentru a apărea în spectacole. Pașii de balet pe care îi execută armăsarii au la bază un model al artei de echitație care provine din perioada Renașterii, iar cea mai dificilă parte a reprezentației este cadrilul, a cărui coregrafie este extrem de precisă. Sala de spectacole este lungă de 56 m și este susținută de 46 de coloane în stil corintic. În loja rezervată pe vremuri familiei imperiale se află portretul lui Carol al VI-lea călare pe un cal alb, în fața căruia călăreții își ridică și astăzi pălăria în semn de adânc respect.

Palatele Belvedere – artă și tratate istorice

Cele două palate Belvedere, Superior și Inferior, au fost construite de către prințul Eugen de Savoia, general din perioada habsburgică de numele căruia este legată victoria împotriva turcilor din 1683. În 1955, în Sala de Marmură a Palatului Belvedere Superior s-a semnat Tratatul de Stat prin care cele patru puteri care au ocupat Austria la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial recunoșteau suveranitatea țării. În prezent, complexul găzduiește opere de artă importante, printre care celebrul „Sărut” al lui Gustav Klimt, inspirat de mozaicurile pe care artistul le-a admirat în călătoriile sale la Veneția și Ravenna.

Karlskirche – o capodoperă a speranței

Biserica Karlskirche a fost ridicată între 1715 și 1737, în cinstea lui Carlo Borromeo, arhiepiscop de Milano canonizat ca sfânt în 1610 pentru implicarea sa în pastorația bolnavilor de ciumă. Viena a fost și ea afectată de o epidemie majoră de ciumă în 1713, care a curmat peste 8000 de vieți, iar la doi ani după acest cumplit flagel, împăratul Carol al VI-lea a decis să înceapă construcția lăcașului de cult. Proiectul i-a fost încredințat arhitectului Fischer von Erlach, născut la Graz, căruia i se datorează și planurile Bisericii Universității din Salzburg, precum și o mare parte din Palatul Schönbrunn.

Opera de stat din Viena – muzică și baluri celebre

Opera de Stat din Viena, aflată pe Ringstrasse, a fost inaugurată în mai 1869 cu opera Don Giovanni de Mozart. Clădirea în stil neorenascentist nu a fost deloc apreciată inițial de public și de împăratul Franz Joseph, care a numit-o „stație de tren”, o reacție severă care l-a determinat pe arhitectul Eduard van der Nüll să se sinucidă. Distrusă aproape complet de bombardamentele din 1945, Opera s-a redeschis abia în 1955. Un an mai târziu, în 1956, a început seria faimoaselor Baluri ale Operei, care se organizează și în prezent, în ultima joi a sezonului de carnaval (Fasching). Puteți să participați și dumneavoastră la acest eveniment plin de strălucire, unde veți admira „crema” societății austriece valsând toată noaptea.

Clădirea Secesiunii – art nouveau și libertate artistică

Clădirea Secession a fost proiectată în 1897 ca simbol al mișcării artistice cu același nume, fondată de Gustav Klimt, cu scopul eliberării de tradițiile trecutului. Dacă inițial criticii au comparat clădirea cu o seră, un depozit sau chiar o toaletă publică, astăzi ea este considerată ca reprezentativă pentru stilul Art Nouveau vienez, iar locuitorii orașului o alintă „varza de aur”, aluzie la cupola executată din mii de frunze de laur aurite.

Hundertwasserhaus – o casă altfel

Un alt edificiu care stârnește curiozitatea turiștilor este Hundertwasserhaus, o casă cu turnuri ca de moschee, acoperiș verde și o fațadă asimetrică, pictată în albastru, galben, roșu și alb. Fiecare secțiune colorată diferit marchează câte unul din cele peste 50 de apartamente ale clădirii. Creatorul proiectului, Friedensreich Hundertwasser, a pornit de la niște locuințe sociale pe care le-a înfrumusețat, dorind să arate că ceea ce este practic poate fi și extrem de viu din punct de vedere estetic. În prezent, numeroase persoane trăiesc în apartamentele private din complex și se bucură de grădinile de pe acoperiș, care numără sute de arbuști și plante.

Cartierul muzeelor – cultură în fostele grajduri

Una din atracțiile principale ale Vienei este Cartierul Muzeelor (MuseumsQuartier), un complex baroc care odinioară servea drept grajd pentru caii împăratului. În 1918, grajdurile au început să fie adaptate pentru noi scopuri, iar în anii ’90 complexul a devenit un centru cultural de mari dimensiuni. Astăzi, el găzduiește Muzeul de Artă Modernă (MUMOK) susținut de Fundația Ludwig, Muzeul Leopold, Centrul Arhitectural din Viena, precum și spațiul de expoziții Kunsthalle Wien.

Experiențe inedite și gastronomie locală

1. O porție de Sachertorte: O prăjitură vieneză legendară, densă, acoperită cu gem de caise și glazurată cu ciocolată; deși în orice carte de bucate veți găsi o rețetă, cea originală de la Hotelul Sacher rămâne un secret bine păzit.

2. O plimbare prin Stadtpark: Aflat pe malul râului Wien, parcul este faimos în special pentru monumentul aurit dedicat lui Johann Strauss, regele valsului.

3. O vizită la Muzeul de Istoria Artei: La Kunsthistorisches Museum veți putea admira lucrări celebre din colecția Habsburgilor, precum un autoportret al lui Rembrandt, „Fecioara și Pruncul cu o pară” de Albrecht Dürer sau „Madona cu cireșe” de Tizian.

4. Un tur prin Naschmarkt: Cea mai mare și mai vibrantă piață a orașului, unde veți găsi de toate – de la fructe exotice, legume, flori, carne și pește, până la zeci de restaurante mici, iar sâmbăta, o faimoasă piață de antichități (Flohmarkt).

5. O vizită la târgurile de Crăciun: Dacă vizitați orașul iarna, aici veți găsi nu doar decorațiuni și mici cadouri, dar și vin fiert cu mirodenii (Glühwein) sau punci, perfecte pentru a vă încălzi în serile reci.

Vacanță plăcută la Viena!